X (cu seriozitate şi uşoară surprindere că într-adevăr reuşise): „Nu am intrat pe Facebook de luni. De luni dimineaţa” (era joi seară când se întâmpla discuţia).
Y (cu ceva mai multă mândrie; avea şi motive): „Eu nu am intrat de vineri. De atunci, de când ţi-am zis, nu am mai intrat deloc. Îmi vin pe mail notificări, dar nu intru”.
Z (cu luciditate şi relaxare, fiindcă Z mai intrase între timp pe Facebook): Parcă sunteţi la alcoolicii anonimi – vă fac bănuţi din ăia, de sărbătorit zilele de „trezie”
Da, am avut acu ceva vreme un moment de facebook-suspensie şi m-am retras 6 zile din reţea – deci da, e fezabil 
E foarte falsă ideea asta cu accesibilitatea pe Facebook, să nu vă faceţi iluzii. Eu doar vă avertizez 
Să vă dau un exemplu: am vrut să fiu prietenă cu Francois Baroin ) De ce ai vrea să fii prieten cu ministrul de finanţe al Franţei? Păi, na, e „moştenitorul” lui Lagarde cu portofoliul, e de dreapta, plus că a făcut acum câteva săptămâni un uriaş scandal în parlamentul francez reuşind să ducă manifestarea până la suspendarea unei şedinţe (ceea ce la ei nu se prea întâmplă). Pare un om ok, nu? Şi vorbeşte bine franceză (da, da, ştiu, e francez, e doar absolut normal să vorbească bine franceză. Şi totuşi… ). Vă daţi seama ce mişto poate să fie? Să dai like-uri la pozele de pe la întâlniri G 8/20. Dacă avea o poză cu (super-)Mario Monti îi dădeam chiar „share”. Cât de mişto? Foarte mişto! Şi acuma, dacă tot e atât de uşor să fim cu toţii în „reţea”, hai să încercăm un „add as a friend” ) Ei, guess what? Francois Baroin nu e om!!! Nu, chiar nu e om. E instituţie. E pagină. Nu poţi să fii prieten cu el, poţi cel mult să îl placi. Adică să îi dai „like”. Trist sau cum? )
E normal sa aiba o pagina de institutie unde sa dai Like in loc de una cu Add friend. La fel cum e normal pentru orice companie sau persoana publica. In acest caz, nu sunt limitati la 5000 de prieteni si au posibilitatea de a-si implementa o serie de aplicatii in cadrul paginii, pentru interactivitatea cu fanii. Deci nu e trist deloc! E chiar indicat!
“trist”- ul acela nu era adevarat (nici fals, de altfel)
e normal, e previzibil, e indicat, e logic etc ca persoanele publice sa aiba pagina cu “like”. Ziceam doar ca reteaua nu ii face/ nu ne face mai accesibili. La o adica, e foarte probabil ca multe dintre persoanele astea publice sa nici nu se ocupe de administrarea propriei pagini.
De fapt, nu e sigur nici macar ca eu am scris comentariul asta
Sau poate nu am scris nici macar postul de pe blog. Poate nici nu exist 
)